3 de jun. de 2022

Poezii de Mihai Eminescu (1850-1889), in limba romana

Poezii de Mihai Eminescu (1850-1889)

Poetul national roman


LA STEAUA...

L a steaua care-a rãsãrit

1-o cale-atât de lungã,

Cã mü de ani i-au trebuit

Luminii sã ne-ajungà.

Poate de mult s'a stins in drum

In depàrtãri albastre,

lar raza ei abiâ acum

Luci vederii noastre.

lcoana stelei ce-a murit

Incet pe cer se sue ;

Erà pe când nu s'a zàrit,

Azi o vedem ti nu e.

T ot asdel când al nostru dor

Pieri in noapte-adâncã,

Lumina stinsului amor

Ne urmàreste incà


***


SOMNOROASE PÃSÃRELE...

S omnoroase pãsãrele

Pe la cuiburi se adunã,

Se ascund in rãmurele -

Noapte buni!

Doar isvoarele suspinã,

Pe când codrul negru tace,

Dorm fi fiorile 'n grãdinã -

Dormi in pace!

Trece lebãdã pe ape

lntre trestii sã se culce

Fie-Ji ingerii aproape,

Somnul dulce!

Peste-a nopJij feerie

Se ridicã mândra I uni ;

Totu-i vis si armonie

Noapte bunã!


***


CE E AMORUL...

G e amorul? E un lung

Prilej pentru durere,

Cãci mü de lacrimi nu-i ajung

$i tot mai multe cere.


De-un semn in treacãt dela ea

El sufletul ti-1 leagã,

lncât sã n'o mai po~ uitã

Vieaça ta intreagã.


Dar inca de te-asteaptã 'n prag,

In umbrã de unghere,

De se 'ntâlnete drag cu drag

Cum inima ta cere,


Díspar si ceruri si pãmânt

$i pieptul tãu se bate,

$i totu-atâmã de-un cuvânt

$optit pe jumãtate. 


Te urmãre§te sãptãmâni

Un pas fãcut a Iene

O dulce strângere de mâ~

Un tremtirat de gene;


Te urmãresc luminãtori

Ca soarele §i luna

~i peste zi de-atâtea ori

~i noaptea totdeauna.


Cãci scris a fost ca via fa ta

De doru-i sã nu 'ncapã,

Cãci te·a cuprins asemenea

Lianelor din apã. 


***


Biogrefie Mihail Eminescu

Poet român născut la Ipotest, la vremea Botoșani și parte a principatului Moldovei, cel mai important și cunoscut poet din literatura română și a cărui operă a transformat poezia românească în formă și conținut și a influențat poeții și scriitorii țării la sfârșitul anului. secolul al XIX-lea și începutul secolului XX. Copilăria și-a petrecut-o în regiunea Moldovei, de unde a fost trimis ulterior la gimnaziul din Cernauyi, astăzi parte a Bucovinei ucrainene. Nepăsător cu studiile, a fugit de nenumărate ori pentru a urmări grupuri de artiști ambulanți, până când nu s-a mai întors la gimnaziu și a început să ducă o viață boemă la Giurgiu și București. Găsit de tatăl său (1869) a fost trimis la Viena, unde a studiat filozofia și filologia fără, totuși, să obțină vreo diplomă. Primele sale poezii importante au fost publicate în revistele Junimea și Convorbiri Literare (1870). Acolo a decis să se dedice studiilor de filologie, filozofie și istorie și a adoptat numele de Mihai Eminescu pentru a-și romaniza numele. La Berlin (1872), a urmat cursurile lui Dühring și Zeller, dar nici de această dată nu a obținut un doctorat în filozofie. A fost o vreme actor, inspector de școli și director al bibliotecii universitare din Iași (1874), unde a cunoscut-o pe Veronica Micle, marea sa pasiune și inspirație. Ulterior a colaborat cu publicația Timpul, de ideologie conservatoare. Mai târziu (1877) a început să lucreze la ziarul conservator Timpul, unde a reușit să-și exprime ideile și să-și dezvolte spiritul polemist. Cu toate acestea, lovit de grave tulburări psihice, a fost internat într-un sanatoriu (1883) din București, iar în anii următori a alternat perioade de sănătate mintală cu perioade de demență, până când a fost ucis de un însoțitor de ospiciu, la puțin peste cinci ani mai târziu. Considerat poetul național al României și Republicii Moldova, în activitatea sa literară, limitată la o perioadă de aproximativ 15 ani, s-a remarcat poezia Luceafarul (1883), inspirată din folclorul țării sale și publicată în cartea Poezii (1883).

Nenhum comentário:

Postar um comentário

Comente: